Dacă te afli printre acele persoane care consumă zilnic această băutură, poate că este bine să știi care sunt efectele acesteia asupra creierului nostru și impicit a stării noastre de fericire.

Conform unui studiu de făcut Nescafe pe populația din Romania, este foarte posibil ca citind următoare rânduri, să lângă tine o cana de cafea, fiindcă ești una din cele două persoane, care asociază foarte bine, consumul cafelei de dimineață cu accesarea Facebook-ului.

unul din doi români care își accesează contul de facebook în timp ce bea cafeau de dimineață!
În completarea acestui studiu vine concluzia trasă de catre neurologului Steven Miller pe baza unui metaanalize, în urma căreia ni se sugereză, intervalul orar aflat între 9:30 și 11:30, ca fiind cel mai bun moment al zilei pentru a bea cafea. 

Acest interval este perioada optimă, deoarece organismul nostru este pregătit să folosească eficient cofeina, odată cu scăderea nivelul cortizolului, hormon responsabil de starea noastră de vigilentă, la aproximativ o oră și jumătate, două, de la trezire. Scăderea este mai accentuată în cazul persoanelor care se trezesc foarte devreme.

Dacă se bea cafeaua imediat după trezire, cortizolul interferează cu cofeina, iar aceasta din urmă numai are efectul scontat, ceea ce duce la creșterea toleranței organismului față de cofeină și implicit apariția nevoii de a consuma o cantitate mai mare; poate de aceea mulți aleg să-și înceapă ziua cu un espresso dublu.

cafeau-si-creierul

Cum acționează cafeaua la nivelul creierului

Cofeina, substanța activă din cafea, blochează adenozina – neurotransmițătorul responsabil de încetinirea activităților nervoase, dar și de instalarea stării de somnolență, atunci când nivelul de acumulare a substanței în creier atinge un prag semnificativ.

Totodată cofeina, prin activare glandelor suprarenale, crește și nivelul adrenalinei din corp, ceea ce face ca organismul să devină mai alert, mai plin de energie, mai activ; efectul fiind resimțit pentru o perioadă limitată de timp.

Deși beau cafea la prânz, mă simt amețit, parcă îmi pierd concentrarea!

Deși beau cafea la prânz, mă simt amețit, parcă îmi pierd concentrarea!

Este o stare normală, pentru că la ora prânzului, o mare parte a energiei organismului este direcționată spre digerearea alimentelor, si în plus corpul trebuies să se adapteaze nivelul scăzut al cortizolul.

Fiind foarte asemănătoare d.p.d.v chimic cu adenozina, cofeina, ajunsă în sânge imediat după prânz, confuzează creierul, iar acesta numai știe cărui mecanism cerebral să dea întietate, astfel că experiențiem aceea stare de dezorientare sau amețeală.

Soluția pentru a scăpa de o amețeală prelungită este o ațipeală scurtă!

Somnul actionează în mod direct asupra adenozinei, reducând nivelul acesteia din creier; o ațipela scurtă, de 15-20 de minute, poate face minuni. Somnul de prânz mai lung de 20 minute, activează procese mai complexe de refacere a organismului și ne vom trezi mai obosiți decât înainte.

Dacă, totuși, după cele 20 minute, simțim nevoia, putem sorbi o ceașcă de cafea, organismul fiind pregătit să folosească cofeina în scopul pentru care am ales să o consumăm – creșterea vigilenței.

Cafeau și fericirea

cafeau-si-fericirea

Se pare că trimethylxanthine (denumirea chimică a cofeinei) are efecte asupra mai multor neurotransmițători. De pildă adenozina este un precusor al dopaminei, neurotransmițător responsabil de mobilizare corpului spre a acționa în scopul satisfacerii nevoilor.

Dopamina trezește în noi o stare de plăcere anticipativă, ceea ce crește motivația pentru satisfacerea dorințelor.  Totodată blocarea adenozinei produce efecte și asupra circulației în corp a norepinefrinei și serotoninei, neuorotransmițători vizați de medicamentele antidepresive.

Pe lângă efectul antidepresiv, studii recente au arătat că există o influentă pozitivă în ceea ce privește consumul de cafea și scăderea riscului de apariție a unor boli psihice destul de grave cum ar fi Alzheimer și Parkinson.

Studiile au concluzionat că obținerea acestor beneficii se întâlnesc mai degrabă  la consumatori moderați de cafea, cei care beau peste 3 cești pe zi dar nu mai mult de 5. La personale care beau sub 2 cești pe zi nu s-a observat aceast efect.

În consecință, în lipsa unor afecțiuni ale gandelor suprarenale sau ale apartului digestiv, putem alege, conștient, să ne delectăm cu o ceașcă de fericire, într-un mod ecologic față de corpul nostru (maxim 500ml/zi la adult și maxim 100ml/zi la adolescenți, conform Mayo Clinic), ținând cont totodată de intervalele orare la care organismul asimilează cel mai eficient cofeina.

One thought to “Cât și când este bine să bem cafea pentru a fi mai fericiți”

Leave a comment